8 octombrie 1922: Sfințirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia

Sfințirea Catedralei Încoronării a fost momentul care a dat startul oficial al Serbărilor Încoronării, ce urmau să se desfășoare în următoarea săptămână, pe 15 octombrie 1922.

1.1. Lucrările de construcție ale Bisericii de încoronare. Un scurt istoric al Catedralei Încoronării din Alba Iulia.

Anul acesta se împlinesc 97 de ani de la construcția și sfințirea Catedralei Încoronării, un monument care a fost "visat" de români, o biserică a tuturor românilor în Transilvania.

Nicolae Iorga spunea " dacă cetatea ne-a luat mitropolia ridicată de Mihai Viteazul, acum și-a luat tributul ei prin dărâmarea unui bastion și primea ceea ce nu putea primi în sânul ei, anume o biserică a tuturor românilor care să concureze cu catedrala romano-catolică, care domina până atunci peisajul".

Toate planurile și schițele au fost dezbătute în cadrul unui Consiliu de Încoronare special înființat cu rolul de a pregăti marele eveniment. Astfel, arhitectul care a întocmit planul a fost Victor Ștefănescu, lucrările de zidărie i s-au încredințat lui Tiberiu Eremia, iar pictura lui Costin Petrescu.

Piatra de temelie a fost pusă la 21 aprilie 1921, iar până la 1 decembrie același an, biserica și ansamblul au fost realizate în mare parte, așa cum spunea ziarul Vestea din 1 decembrie 1921. Lucrările de construcție au luat sfârșit în luna septembrie 1922, iar la 8 octombrie a fost sfințită în prezența Mitropolitului Nicolae Bălan și a patriarhului Miron Cristea.

Inițial, pe turnul-clopotniță, deasupra intrării principale se afla Stema României după Marea Unire, pe ambele părți. În loc de cruce, în vârful turlei flutura steagul României Mari. Galeriile care se leagă de turnul-clopotniță aveau și ele intrări, care au fost astupate ulterior. Planul cuprindea și ridicarea unui monument ecvestru între clopotniță și biserică, însă nu s-a mai făcut. Pavilioanele mari unde se află azi sediul Arhiepiscopiei și al muzeului Reîntregirea, au fost destinante ca reședință regală pentru viitoarele încoronări care ar mai fi avut loc.

Principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria, înainte de a fi încoronați, au vizitat de multe ori șantierul Catedralei, existând și imagini ale acestor vizite.

La 15 octombrie 1922 a avut loc evenimentul care a consacrat rolul catedralei în istoria României, a găzduit încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, ca primi-suverani ai României Mari. O să vorbim mai multe despre eveniment duminică, când îl serbăm.

Regina Maria spunea în memorile sale despre catedrală foarte frumos: " micuța catedrală în care avea să fie încoronarea, spun unii că e prea mică, alții că s-a mai greșit, dar eu spun că arată chiar minunat și că nu se putea ceva mai bine decât atât."

Catedrala a avut un rol important și după încoronare, astfel în 1929 și 1937, la vizitele Reginei Maria și a micului Mihai, precum și a lui Carol II la inaugurarea Obeliscului. La 1948 a avut loc Reîntregirea Bisericii Ortodoxe Române, prin care greco-catolicii erau chemați să se întoarcă la ortodoxie. De atunci poartă numele de " CATEDRALA REÎNTREGIRII " În 21 octombrie 1955 au fost canonizați Sfinții Ardeleni: Visarion, Sofronie și Oprea; Visarion Sarai și Sava Brancovici. În timpul regimului comunist, Nicolae Ceaușescu a vizitat Catedrala de două ori, și a dat ordin de restaurare a acesteia. Aici a funcționat Episcopia Armatei (1921), apoi ea a devenit Episcopia Ortodoxă a Alba Iuliei sub Emilian Birdaș, iar în timpul Înalt Prea Sfințitului Andrei Andreicuț a fost ridicată la rangul de Arhiepiscopie. Din 2008, Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia este păstorită de Î.P.S. Irineu Pop.

Ultima restaurare a Catedralei a avut loc între anii 2004-2009, când a fost retencuită, revopsită și au fost schimbate clopotele care se degradau, clopotele donate de turnătora din Sibiu pentru încoronare. Clopotele actuale au fost cumpărate de la fabrica de clopote specializată Grassmayr din Austria.

1.2. Sfințirea Catedralei Încoronării din 8 octombrie 1922

Un moment important pentru orice monument este inuagurarea, așa cum și pentru rice biserică, cel mai important moment este sfințirea sa.

Evenimentul sfințirii catedralei din Alba Iulia a fost unul grandios la care au luat parte înalte oficialității, fiind momentul care a dat startul serbărilor încoronării.

Încă din seara de 7 octombrie au sosit la Alba Iulia mitropolitul Ardealului Nicolae Bălan și câteva regimente militare, precum Regimentul 2 Vânători Târgoviște, 3 Vânători Ploiești, 1 Vânători de Munte, și altele.

În dimineața zilei de 8 octombrie, începând cu ora 8:00, Mitropolitul Nicolae Bălan, arhiepiscopul Gurie al Basarabiei, Bartolomeu al Râmnicului, Nicolae Ivan al Clujului și protopopul albaiulian Ioan Teculescu au oficiat slujba de sfințire a apei la Biserica Greacă „Buna Vestire” din Orașul de Jos, după care toată asistența s-a deplasat până în curtea Catedralei Încoronării.

La ora 9:00, toți invitații au sosit în curtea catedralei, unde s-a oficiat slujba oficială de sfințire săvârșită de aceeași înalți prelați, la care s-a adăugat și mitropolitul-primat al României, Miron Cristea (1). În cadrul Sfintei Liturghii, răspunsurile au fost date de corala catedralei mitropolitane din Sibiu, condusă de Timotei Popoviciu.

Ziarul local Vestea din 10 octombrie 1922 ne spune că la această sărbătoare au participat la Alba Iulia peste 300 de invitați, printre ei pot fi amintiți miniștri Arthur Văitoianu, Banu și Constantinescu, V. Ispir - secretar la Culte, Zigara Samurcaș - directorul muzeului etnografic, Camil Velican - prefect al județului Alba, Aurel Sava - primarul orașului Alba Iulia și alții (2).

După terminarea serviciului religios, în jurul orei 13:00, invitații au participat la un banchet oficial ținut într-un restaurant din parcul central, în Orașul de Jos.

Din păcate, datele pe care le avem în acest moment nu ne permit să urmărim întraga desfășurare a zilei de 8 octombrie 1922, dar vom cerceta mai multe documente de arhivă și ziare locale pentru a putea lămuri toate aspectele legate de acest eveniment, care a fost unul major pentru istoria românilor din Alba Iulia, ridicarea unui lăcaș de cult românesc și restabilirea sediului episcopal de la Alba Iulia, după aproape 200 de ani de compromisuri cu Biserica Romano-Catolică, unirea cu Biserica Romei, și ridicarea cetății Vauban la începutul secolului al XVIII-lea, care a necesitat demolarea catedralei lăsată de Mihai Viteazul.

(1) Dorin Girugiu, Marius Cristea, Ioana Rustoiu, Smaranda Cutean, Regii României Mari la Alba Iulia, Altip, 2013, p. 24-25.

(2) Ionela Simona Mircea, Catedrala Încoronării - Istorie și Har, Altip, 2017, p. 31-33.