Câteva date despre Consiliul Național Român Central din Alba Iulia

Consiliul Național Român Central a luat ființă în luna octombrie 1918, după ce mai mulți reprezentanți ai românilor ardeleni au avut curajul de a citi în parlamentul de la Budapesta Declarația de independență a Transilvaniei față de Ungaria, iar împăratul austro-ungar avea în plan să transforme imperiul într-o confederație, însă Transilvania urma să rămână în componența Ungariei.

În acest context nefavorabil pentru români a luat ființă Consiliul Național Român Central format din 12 membri, 6 din partea Partidului Național Român și 6 din partea Partidului Social-Democrat care l-au ales președinte pe Ștefan Cicio-Pop de la Arad, în casa căruia a funcționat inițial organizația, iar nu după multă vreme au luat ființă consilii similare în mai multe localități din Transilvania [1].

Consiliul Național Român de la Alba Iulia a luat ființă în ziua de 6 noiembrie 1918, format din 7 membri aflați sub conducerea președintelui Ioan Teculescu, protopop ortodox al Alba Iuliei și a vicepreședintelui Vasile Urzică, protopop greco-catolic din aceeași localitate. Ceilalți membri ai consiliului erau Virgil Vlad - farmacist, Rubin Patiția jr. - avocat, Aurel Stoica - inginer, Zaharie Muntean - avocat delegat al cercului electoral Vințu de Jos, Camil Velican - avocat, Ioan Marciac - avocat, Ioan Pop - avocat, Alexandru Fodor - medic , Aurel Șerban, Horia Teculescu, Ionel Colbazi și Florian Rusan.

CNR Alba Iulia a avut un rol important în pregătirea evenimentelor dedicate Unirii, astfel încă din 14 noiembrie ei au lansat apeluri pentru păstrarea ordinii în oraș prin organizarea unei gărzi naționale, care a luat ființă oficial la 15 noiembrie [2].

Consiliul din Alba Iulia a ținut adunări în fiecare seară în casa lui Camil Velican despre diversele probleme organizatorice, astfel după ce la 20 noiembrie au lansat vestea despre Adunarea Națională, ei au cerut împrumut suma de 10.000 de coroane de la o bancă din oraș și s-au stabilit 3 comisii care să-i primească și să-i găzduiască pe cei care soseau în Alba Iulia pentru marea adunare de la 1 decembrie 1918 [3].

În concluzie, activitatea Consiliului Național Român Central a fost una foarte bine organizată, care avea ca scop pregătirea și buna desfășurare a Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia.
_________________________________________
[1] Valentina Bilcea, Stan Stoica, Mirela Grădină, Stănel Ion, Felicia Adăscăliței, Liviu Lazăr, George Marcu, Dorin Cristea, Istoria Românilor. O sinteză cronologică, București, Editura Meronia, 2015, p. 192-193.
[2] Tudor Roșu, " Fotografia Consiliului Național Român din Alba Iulia", în Tudor Roșu (coord.), Muzeul Național al Unirii. 130 de ani în 130 de piese, Alba Iulia, Altip, 2018, p. 222-223.
[3] Ioan Pleșa, "Formarea și activitatea Consiliilor Naționale din județul Alba în luna noiembrie 1918", în Apulum, VII/2, 1969, p. 385-410