Cetatea Alba Carolina. Fortificația bastionară de la Alba Iulia

La 4 noiembrie 1715 s-a pus piatra de temelie la șantierul fortificației bastionare Alba Carolina, în prezența generalului Ștefan de Steinville, a guvernatorului Ștefan Korniș, a arhitectului Giovanni Morando Visconti, dar și a 100 de preoți români care au participat la eveniment.

Pentru efectuarea lucrărilor de construcție au fost aduși peste 20.000 de iobagi și s-au cheltuit peste 1 milion de guldeni de aur.

Fortificația are formă stelată heptagonală, întinzându-se pe o suprafață de 110 ha. Incinta este prevăzută cu șapte bastioane, alternate cu 6 raveline, străbătute de galerii boltite și șanțuri adânci.

Bastioanele cetății sunt construite din cărămidă amestecată cu mortar, fiecare măsurând 10-11 m. Fiecare bastion este decorat și poartă un anumit nume precum: Eugeniu de Savoia, Sfântul Ștefan, Trinitarienilor, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfânta Elisabeta și Sfântul Capistrano. 

Spre deosebire de alte cetăți, Cetatea Alba Carolina are un rol propagandistic, vorbind prin arta sculpturală despre puterea Imperiului Habsburgic și a împăratului Carol al VI-lea.

Porțile sunt în număr de 6, pornind de pe latura de est până la cea vestică, asigurând intrarea în incinta fortificată.

Poarta I deschide accesul pe latura de est. Este o poartă simplă cu trei intrări, având deasupra intrărilor laterale scene inspirate de mitologia greco-romană, iar intrarea principală este încununată de stmea Casei de Habsburg, încadrată de Marte și Venus, străjuite de bombardiere în poziție de tragere.

De la Poarta I se urcă pe un culoar în pantă, care ajunge la Poarta a II-a, care diferă ca aspect de celelalte porți prin lipsa arcurilor de triumf, înlocuite de partu stâlpi sculptați cu motive animaliere și de armament.

Poarta a III-a este cea mai impunătoare, fiind amplasată la capătul unui pod. Poarta este formată din trei arcuri de triumf încadrate de plaștri, deasupra cărora se află un trunchi de piramidă terminat cu statuia ecvestră a lui Carol al VI-lea.

Latura interioară a porții este decorată cu sculpturi, prevăzute cu patru atlanți, încadrate de scene din timpul războiaelor cu turcii purtate de mareșalul Eugeniu de Savoia. 

Poarta a III-a face legătura cu interiorul cetății, unde se află cele mai importante monumente: Comisariatul de Război, Cazarma „Franz Joseph”, ruina fostei monetării și castrul roman, aflate în incinta Traseului celor Trei Fortificații, Clădirea Jerihon, Piața Cetății, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Sala Unirii, Clădirea Babilon, Palatul Principilor, statuia lui Mihai Viteazul, Catedrala Romano-Catolică, Palatul Episcopal, Catedrala Încoronării.

Între cele două catedrale se află Poarta a IV-a.

Poarta a IV-a este formată dintr-o clădire cu etaj, care are o poartă semicirculară, încadrată de atlanți și încoronată de pajura imperială încoronată. Este singura poartă ornamentată de pe latura de vest a cetății.

Între Poarta a IV-a și a V-a se află un pod lung de lemn.

Poarta a V-a este simplă, încastrată în zid. Culoarul care duce de la ea, ajunge la Poarta a VI-a.

Poarta a VI-a este formată din doi stâlpi încununați de ghiulele în flăcări. Ea se mai numește și „Poarta Regelui”, deoarece în 1919 pe ea a intrat cortegiul regal care i-a însoțit pe Ferdinand și Maria la prima vizită făcută în orașul Alba Iulia. 

Cetatea Alba Carolina este unică în sud-estul Europei și în România, deoarece este singura cetate de propagandă cu sculpturi baroce, care vorbește despre măreția Imperiului Habsburgic și a conducătorilor săi magnifici. 

Vizitați Cetatea Alba Carolina pentru că aveți ce vedea la Alba Iulia!